Despre Yin Yoga

Despre Yin-Yoga mai exact, piesa de puzzle pe care am gasit-o in ultimul curs din India si care mi-a completat asa cum nu mi-as fi imaginat, intreaga practica. 

Desi practica este mai ampla si necesita minime eforturi pe mai multe planuri decat cele comune: asane, respiratie, meditatie, ceea ce ofer in clase cursantilor mei este inspirat din propria practica, cel putin asa imi pot onora indrumatorii care imi ghideaza parcursul, impartasind  tehnici accesibile pe care Hatha Yoga le ofera. 

si totusi…

Cum poate un om energic, perfect sanatos, dornic de aventura sa indrageasca atat de mult o practica ce presupune pastrarea unei posturi vreme de cateva minute, cand ar putea face atatea altele…macar patru runde de Surya Namaskar daca pentru altceva nu are inspiratie?!

Inainte de plecarea in India, oriunde as fi vazut disponibile sesiuni Yin yoga, as fi facut evident cale intoarsa, pentru ca “e yoga de lenesi, e prea simplu ca sa se vanda sub denumirea de Yoga, pentru ca nu are nimic din ce am eu nevoie pentru a ma conecta la mine, pentru ca am nevoie de asane si de aliniament clar, pentru ca….mai bine prefer sa meditez singura decat sa fac ceva ce nu inseamna yoga pentru mine”…cred ca mai aveam si alte explicatii pe atunci, cert e ca in afara tarii, dar si aici la diferite evenimente, faceam skip din start la orice orar in care aparea Yin Yoga.  

De ce? Pentru ca imi place flow-ul,aliniamentul, imi plac asanele, imi plac povestile pe care le construiesc pe corpul meu si in mintea mea atunci cand le practic, pentru ca bazele yogai pe care o predau au fost in stilul traditional si cu inspiratie Shivananda(JI). 

Predau Yoga intr-o sala de fitness si am tangenta cu domeniul fitness (pentru ca oricat de ”yogi”  sunt, imi duc veacul tot intr-o societate care inca se bazeaza pe schimburi materiale, so ”I kill fat for a living”) asta-mi e jobul, in care in permanenta apare ceva nou si tot mai des constat ca noul aparut e tot mai superficial si tot ce face e sa vanda o imagine departe de realitate, am asociat “trendul yin” cu ceva nu prea autentic, asa ca nu m-a pasionat prea tare pana cand…

Karma…a avut grija de un singur lucru: sa ajung sa o intalnesc pe Karo Sharma (“the polish girl”), o tipa absolut fantastica, un om energic si luptator in toate sensurile in care viata ti le arata, amuzanta, super inteligenta si care…isi exprima toata iubirea pe care o poate oferi, predand si practicand Yin Yoga. Eram deja acolo, orarul era stabilit, nu mai aveam nicio sansa sa ma fofilez si sa aleg o alta clasa, asa ca am zambit si m-am gandit instant la cat de tare am fugit de Yin ca sa zbor pana la capatul lumii sa practic asta. Am lasata in afara saltelutei orice prejudecata pe care as fi putut-o avea, dar mi-am promis ca dupa ce termin clasa, raman in “shala” macar o ora pentru a face yoga…mea :))).

Bun… clasa noastra a inceput :).

 Intreg cursul avand la baza cele 5 elemente, acea prima sesiune a fost un intro pentru fiecare din cele 5. Am inceput cu un fel de baddhakonasana…transformat intr-un adevarat „melted butterfly” . Daca inainte eram super atenta ca postura sa fie cat mai activa, uite cum pentru prima data mi s-a dat sansa sa las deoparte acea rigoare a asanei, iar focusul pe care inainte il aveam pe ..pozitia spatelui, umeri, brate, piept in fata, rotatii interne si externe ale muschilor, etc, etc…sa se duca mult mai profund spre interior. Muschii fiind complet relaxati, in mod automat magia se intampla la nivelul “fasciei”, iar pozitia, fara a fi compromisa, te lasa sa mergi acolo unde ai nevoie sa repari: emotional, osos, intern, ori ca stii sau nu stii ce te apasa fizic sau mental, ai cadrul si timpul potrivit pentru a cunoaste si celelalte fete ale posturii.

“Surrender”…cred ca a fost cuvantul pe care aveam nevoie nu sa il aud, ci sa il experimentez…daca inainte acest “surrender” era cumva un “side effect” in disciplina practicii mele, aici l-am trait in toata intensitatea lui. 

Sa ma predau posturii, insemna sa o stapanesc intru totul: de la aliniament corect, la respiratie, exersand constant prelungirea ei. Bun…iata de ce trebuia sa ajung aici . 

Am inteles ca practica e simpla, dar deloc usoara!

 Te lasa sa gasesti acel nivel la care simti ca actioneaza, mai apoi ramai nemiscat in pozitie si o lasi sa actioneze asupra ta, sa te relaxeze, sa iti inmoaie ego-ul si intreg corpul.  Initial simteam ca nu e suficient, ca ar trebui sa simt mai mult din postura, eventual sa aleg varianta mai “grea”, dar apoi ni s-a dat o perioada de cateva minute in care sa pastram postura. O data ales shape-ul, acesta ramane neschimbat in minutele stabilite, iar aici provocarea este si mai mare…daca ceri prea mult de la tine, pana la final se transforma in durere/amorteala, iar daca nu iti setezi corespunzator pozitia, vei simti orice alt discomfort sau vei avea orice alta experienta, mai putin cea a prezentei complete acolo. 

Mai pui la calcul si faptul ca din momentul in care decizi care este asezarea potrivita, nu o mai schimbi pana la final.

Practic, ai un nivel minim de pornire…sa zicem un 60% ca si senzatii fizice pe care le simti, dar sub actiunea timpului acestea se intensifica sau nu…important este pastrarea lor in pragul de confort…iar aici ai libertate, dar trick-ul e ce faci cu toate acea libertate si in ce o transformi.

Avand cumva experienta practicii Nidra si a catorva alte meditatii, nu a fost tocmai grea pastrarea corpului fix pe durata stabilita, doar ca aproape de fiecare data am simtit cum la finalul timpului dedicat shape-ului, corpul era fericit si atat de liber, relaxat, abia asteptand ”rebound-ul”, acele mini-shavasna, pauze dintre pozitii.  In sfarsit invatam cumva adevarata insemnatate a „relaxarii in tensiune”, desi am exersat-o destul sub alte forme. 

Cred ca tocmai pentru ca inainte de Yin am practicat atata vreme asanele si exersam aliniamentul, conectarea  profunda intr-o forma mai avansata, in momentul in care am fost pusa practic intr-o postura in care nu exista niciun risc in care sa creez tensiune in corp, totul a fost mai clar. Bucuria a fost mai mare sa imbratisez starea meditativa dar de aceasta data fara a fi exersata, indusa , ci adusa, stimulata de insasi postura in sine. 

Intr-un fel, simt ca aducand energia Yin, experienta fizica pe care o am in timpul practicii devine mai profunda, mai intima cumva. Parca ma lasa sa dau o mangaiere blanda muschilor, articulatiilor, intregului corp din interior spre exterior. 

Dupa prima mea experienta Yin, m-am simtit exact ca dupa un masaj Ayurvedic! Apoi, dupa ce am invatat despre diferitele tipuri de energii din abordarea Chineza, lucrurile s-au legat mult mai bine. Dupa ce am predat prima mea clasa Yin celorlalti colegi ai mei (la randul lor profi, unii chiar experimentati in predarea Yin si a practicilor holistice), am simtit cum „Coconut Tree” se transforma in” Mango Tree”. De la a preda o tehnica in care doar cei cu disciplina si o anumita deschidere pot obtine beneficii, la a oferi cu blandete un „masaj din tot corpul pana in suflet”, absolut oricui este dispus sa ramana pe salteluta, ajutandu-l sa scape de monologul inutil “eu nu am cum sa fiu asa flexibil” “oare stau bine in postura asa?” “oare cum respir acum?” “cum naiba sa ma relaxez in tensiune?” , mi se pare un pas important pentru mine ca indrumator, apoi ca practicant. 

 Citeam la un momentdat ca ce face yoga pe saltelute in salile de fitness e doar sa creasca ego-ul. Majoritatea celor care iau contact cu Yoga o fac prin prisma sportului, iar adevarul nu este deci departe :). Exersam in fiecare clipa nivelul pentru care suntem pregatiti si totusi, profunzimea practicii se intampla pe covorasul tau, in spatiul tau. In Yin inveti sa te dezveti de ego, imprietenindu-te cu el, nu stopandu-l de fiecare data.

(Luna ) “Yin” aduce partea telurica, ne impamanteaza la propriu, iar pentru Vatta-Pitta mea, este ancora cea mai potrivita.  Energia pe care o primim din practica Yin este de liniste, pace, relaxare, odihna, racorire, somn bun. 

(Soarele) In “Yang”-Flow vinyasa, Ashtanga,etc este puternica, incalzitoare, creatoare de energie, de miscare, activare, eliberare. 

Ce am experimentat in cele Cinci elemente, este ca partea Yin si Yang nu sunt opuse, ele se completeaza, se cer constant una pe cealalta pentru a ne pastra pe linia de echilibru. Practic una se transforma in cealalta: ziua se transforma in noapte, Intunericul in lumina.

In practica nu ai nevoie de altceva de fiecare data, ci de acel ceva pe care il poti descoperi in tine, gasindu-i de fiecare data acel nou strat pe care sa il explorezi si pe care nu il stapanesti pana nu i te predai intru totul.

Dupa o zi in care corpul face tot ceea ce ii ceri: de la trezire pana la activitatile diverse pe care le faci, este ca si cum ii dai voie sa se exprime asa cum vrea, il asculti si il iubesti exact asa cum e: complet moale, vulnerabil, unic tocmai pentru ca nu are nevoie sa se incadreze intr-un standard de aliniere, nu ii mai ceri sa iti demonstreze nici ca poate nici ce poate, ci doar ii arati ca esti acolo si respiri toata iubirea prin el.

In Yin, nu iti propui sa cresti progresiv pentru a ajunge sa stapanesti o postura, ci gasesti limita la care corpul tau se afla in acel moment, apoi ramai cateva minute sa o constientizezi, sa o explorezi, sa observi cum se intinde fara niciun fel de forta, fara impuneri de ordin mental. 

Poate ca la prima vedere, o postura precum  Malasana (genuflexiunea yogina in versiunea Yin) nu e cea mai relaxanta, dar pe masura ce o pastram, ce urmarim tocmai acele senzatii mai intense care apar mai degraba decat sa ne deplasam spre urmatoarea postura, creste concentrarea mentala. In loc sa devenim agitati si sa uitam sa respiram, sa incepem sa ne intrebam si sa tremuram din incheieturi in incercarea de a pastra o postura, aici antrenam intr-o maniera blanda confortul cu disconfortul. Mai invatam si de aici ca la stres si tensiune, devenim mai eficienti, mai flexibili, mai puternici pe masura ce alegem sa ramanem si sa experimentam acel “taram” necunoscut al lucrurilor care de cele mai multe ori ne descurajeaza.

O gasesc cea mai potrivita practica pentru persoanele care sunt la inceput si se tem sa apara pe salteluta printre atatia colanti flexibili si echilibrati care se pot conecta instant in planul cinci sau sapte al existentei. La fel, o gasesc extrem de necesara tuturor celor care au un stil de viata agitat, care fug sisimt ca  nu au niciodata timp. Este utila tuturor celor care practica Yoga la nivel avansat, pentru ca ofera acele mici detalii pe care intr-o sesiune de yoga..Vinyasa, Hatha Flow, Ashtanga sau orice altceva nu le include.

Voi incheia raspunsul meu, cu un citat pe care mi l-am pastrat notat intr-unul din caietele mele de curs:

“IF YOU HAVE BEEN DOING YOGA FOR A WHILE NOW, YOU MIGHT BE EXPERIENCING ONLY HALF OF THE PRACTICE AND JUST SOME BENEFITS THAT ARE AVAILABLE TO YOU. YIN YOGA IS THE OTHER HALF.” BERNIE CLARK

 

Coconut hugs, 

Namaste!